Romani 8:7-11

Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. 8 Deci, cei ce sunt pământeşti, nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. 10 Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. 11 Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.

Problema care se pune la începutul versetului nouă este aceasta: Ce vă face pe voi să fiţi diferiţi? Ce vă deosebeşte pe voi de oamenii descrişi în versetele 7-8? Acestea sunt cele două grupuri mari de oameni despre care vorbeşte Pavel. Versetele 7 şi 8 descriu cine suntem noi ca şi simpli oameni – prin expresiile pe care le foloseşte el: “cei ce sunt pământeşti” (v.8), sau “umblarea după lucrurile firii pământeşti” (v.7.). Şi el spune că ceea ce ne caracterizează pe noi atunci când suntem “pământeşti” (cf. 7:5) sau când “umblăm după lucrurile pământeşti,” sunt trei lucruri, sau un singur lucru spus în trei feluri: 1) Versetul 7a: suntem împotrivitori lui Dumnezeu şi nesupuşi Lui; 2) Versetul 7b: nu ne putem supune Legii lui Dumnezeu – atât de profunde sunt stricăciunea şi răzvrătirea noastră; 3) Versetul 8: nu putem să-i fim pe plac lui Dumnezeu. Aceasta este starea noastră, problema noastră şi identitatea noastră atunci când suntem în firea pământească – suntem doar umani (cf. Ioan 3:6)

Ce vă face să fiţi diferiţi?

Acum la începutul versetului 9 subiectul este acesta: Ce vă face pe voi să fiţi diferiţi? Versetul începe astfel: “Voi însă …” Deci există un grup de oameni care sunt diferiţi faţă de cei descrişi în versetele 7 şi 8. Aceştia sunt adevăraţii creştini. Aşadar aici învăţăm ce înseamnă să fii un creştin autentic. Şi o, ce diferenţă este să fii un astfel de creştin! Dacă numai ar şti lumea ce spune acest text!

Dacă te întrebi ce înseamnă să fii creştin, ascultă cu atenţie la Cuvântul lui Dumnezeu. A fi creştin nu are de-a face cu familia în care ai crescut. Nu are de-a face cu întrebarea dacă ai fost botezat sau confirmat. Nu are de-a face cu faptul că ai studiat la şcoli creştine. Nu are de-a face cu biserica la care mergi sau cultul de care aparţii. Ce este atunci? Ce te face să fii diferit, dacă eşti creştin, aşa cum descrie Pavel lucrul acesta aici?

Cum sunt creştinii asemănători sau diferiţi faţă de cei care sunt pământeşti

Dacă luăm doar versetele 9-11, Pavel descrie cinci moduri prin care sunteţi diferiţi de restul lumii (de cei care sunt “pământeşti”), şi un mod prin care sunteţi asemănători cu restul lumii. Să ne uităm pe rând la acestea. Creştinule, învaţă cine eşti şi al cui eşti. Acesta nu este un lucru mărunt. Lucrurile pe care le veţi auzi sunt adevăruri incredibile care vă descriu pe voi cei care sunteţi creştini autentici. Rugaţi-l pe Dumnezeu să vă ajute să simţiţi minunăţia acestor lucruri, pentru ca viaţa voastră să le arate tot mai mult în exterior.

Necreştinule, ascultă bine la ce voi spune şi poate vei deveni şi tu creştin, deoarece aceste lucruri pe care le voi descrie devin adevărate pentru noi prin credinţă, iar credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 10:17). Mă rog ca Dumnezeu să vă îndrume cu blândeţe şi libertate ca să-L vedeţi şi să-L primiţi pe Hristos prin Cuvântul Lui.

1. Duhul Sfânt locuieşte în voi

Mai întâi, voi, creştinii, sunteţi diferiţi deoarece “Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi.” Uitaţi-vă la versetul 9 pentru a vedea adevărul acesta: “Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi.” Aceasta este diferenţa dintre un creştin şi un necreştin. Nu este doar o diferenţă de idei. Este chiar prezenţa Duhului lui Dumnezeu care locuieşte în voi.

Cuvântul “a locui” este important şi înseamnă mai mult decât “a fi prezent acolo,” aşa cum ai putea fi prezent într-o staţie de autobuz sau într-un tren, într-o maşină sau într-un magazin. “A locui” (oikeM) vine de la cuvântul “casă” (oikos). Aşadar implicaţia este că Duhul lui Dumnezeu nu este prezent în voi ca şi cum voi aţi fi doar o escală în care El poposeşte. Ci înseamnă că şi-a stabilit reşedinţa în voi. Acesta este locul unde locuieşte El. Aceasta este casa Lui. Implicaţia este apropiere, familiaritate şi influenţă. Dacă o persoană vine să locuiască împreună cu voi în casa voastră, persoana aceea va fi foarte apropiată de voi. Va deveni familiară cu voi şi voi cu el. Şi va avea influenţă asupra voastră şi asupra felului în care trăiţi. Să ştiţi adevărul acesta cu privire la voi, creştinilor: Duhul lui Dumnezeu locuieşte – şi-a stabilit reşedinţa – în voi. Dacă nu deveniţi foarte familiari cu El, dacă nu aveţi părtăşie cu El, şi nu sunteţi influenţaţi de El, ceva este foarte greşit. Nu-L ignoraţi, nu-L întristaţi şi nu vă împotriviţi Lui. Ce alt cadou mai bun de Crăciun ar putea să vă dea Hristosul cel înviat decât Duhul lui Dumnezeu care să locuiască în voi?

Pavel descrie în două alte feluri acest prim lucru care-i diferenţiază pe creştini de ceilalţi: El spune, mai departe în versetul 9, “voi aveţi Duhul lui Hristos.” Şi apoi, la începutul versetului 10 spune, “Hristos este în voi.” Deci primul lucru care ne diferenţiază pe noi creştinii de ceilalţi oameni care sunt “în firea pământească” este faptul că noi suntem oameni “locuiţi” de Dumnezeu. Iar Pavel spune adevărul acesta în trei feluri: 1) “Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi” (v. 9b); 2) “voi aveţi Duhul lui Hristos” (v. 9c); 3) “Hristos este în voi” (v. 10a).

Schimbarea de nume folosită aici de Pavel este plină de comori. “Duhul lui Dumnezeu,” “Duhul lui Hristos,” “Hristos” – toate acestea referindu-se esenţialmente la aceeaşi prezenţă. Duhul este egal cu Duhul lui Dumnezeu Tatăl şi cu Duhul lui Dumnezeu Fiul, Isus Hristos. Şi Duhul comunică atât de mult din Hristos încât este potrivit să spunem că Hristos însuşi este prezent în voi.

Ascultaţi ce a spus Isus pe vremea când era încă pe pământ. Ioan 14:16-18, “Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor; care să rămână cu voi în veac; (17) şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi. (18) Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.”

Vedeţi ce spune? Versetul 16: El va trimite “Mângâietorul (Ajutorul),” “Duhul adevărului.” Apoi sugerează (în v. 17b) că Duhul este una cu El: “Căci rămâne cu voi şi va fi în voi.” Cu alte cuvinte: Eu sunt cu voi acum. Dar voi fi în voi după ce mă întorc la Tatăl şi voi trimite Duhul adevărului. Apoi (în v. 18) vorbeşte explicit despre El însuşi: “Nu vă voi lăsa orfani; Mă voi întoarce la voi.”

Deci pentru Isus şi pentru Pavel, Duhul lui Dumnezeu – Duhul Sfânt (Ioan 14:26) – este una cu Duhul lui Hristos şi comunică atât de mult despre Hristos încât atât Isus cât şi Pavel spun: Când El este prezent în voi, Hristos este prezent în voi.

Sunt aşa de multe comori pentru voi aici, creştinilor. Luaţi-vă timp să vă gândiţi la aceste lucruri şi să vă minunaţi de ele. Nu sunteţi niciodată fără Hristos. Niciodată departe de Hristos. El nu este niciodată departe de voi. El a spus, “Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele” (Matei 28:20), şi acum ştim cât de aproape de voi promite El să fie.

Acesta este primul aspect care vă face diferiţi ca şi creştini:

Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Aveţi Duhul lui Hristos. Hristos este în voi.

2. Voi sunteţi sub stăpânirea Duhului

Iată al doilea lucru care vă face să fiţi diferiţi. A doua propoziţie în versetul 9: “Voi sunteţi duhovniceşti [“în Duhul,” traducere din limba engleză, n.tr.].” Remarcaţi cu atenţie. Pavel nu spune, “Duhul este în voi,” ci, “Voi sunteţi duhovniceşti [în Duhul].” Şi aceasta este ceea ce vă deosebeşte pe voi de cei care sunt pământeşti (în firea pământească). Versetul 9a: “Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci [voi sunteţi] duhovniceşti.”

Ce înseamnă faptul că “sunteţi duhovniceşti”? Înseamnă că sunteţi sub influenţa Duhului, sub puterea Duhului. Înseamnă că Duhul este influenţa decisivă din viaţa voastră. Nu spun că Duhul este singura influenţă, deoarece El are duşmani şi adversari. Dar a fi “duhovnicesc (în Duhul)” înseamnă a trece de sub puterea întunericului sub puterea lui Dumnezeu (Fapte 26:18). Când spun aceasta mă bazez în mod deosebit pe paralela dintre a fi “pământesc” şi ceea ce spune Pavel despre aceasta în versetele 7-8. A fi pământesc înseamnă să fii ţinut în robia firii pământeşti, să fii sub influenţa şi stăpânirea firii pământeşti, şi astfel să nu te poţi supune Legii lui Dumnezeu şi să nu poţi să-i placi lui Dumnezeu. Acum Pavel spune, “Voi nu sunteţi pământeşti ci duhovniceşti.” Iar eu înţeleg că ceea ce spune Pavel este că Duhul a frânt stăpânirea aceea a firii pământeşti şi acum deţine stăpânirea asupra vieţii voastre. Voi sunteţi în mâinile Lui, nu în mâinile firii pământeşti.

Acum să conectăm aceste două prime lucruri care-i fac pe creştini să fie diferiţi, şi să vedem o altă comoară: Pavel le conectează pentru noi în versetul 9: “[Voi sunteţi] duhovniceşti, dacă într-adevăr Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi.” Cu alte cuvinte, Duhul ne eliberează şi îşi exercită din interior influenţa asupra noastră. Dacă El locuieşte în voi, voi sunteţi în El – sub stăpânirea şi influenţa decisivă a Lui. Acesta este un lucru scump deoarece ne aminteşte de întreaga transformare lăuntrică care ne face să fim liberi în slujba lui Hristos. Duhul nu este doar în afara noastră dându-ne porunci ca să ne influenţeze. El este în interior, lucrând în noi o inimă nouă şi o minte nouă în conformitate cu Hristos, pentru ca să ne găsim plăcerea în a face ceea ce ne porunceşte El. Aceasta este una dintre marile dovezi ale faptului că El este în noi.

3. Voi îi aparţineţi lui Hristos

Al treilea lucru pe care Pavel îl spune cu privire la diferenţa din viaţa noastră ca şi creştini este acela că noi îi aparţinem lui Hristos. Remarcaţi ultimile două propoziţii în versetul 9: “Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” Deci şi opusul este adevărat: Dacă aveţi Duhul lui Hristos, voi sunteţi ai Lui. Ca urmare, noi creştinii ar trebui să ne socotim ca şi aparţinând lui Hristos – ca şi posesiunea lui Hristos.

În ce fel suntem noi posesiunea lui Hristos? Pavel conectează ideea de locuire cu cea de posesiune în 1 Corinteni 6:19-20, “Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri?” În ce sens suntem posesiunea lui Hristos? El explică în versetul 20: “Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” Pavel descrie două căi prin care Hristos ne face ai Săi: prin cumpărare şi locuire.

Era o vreme în această ţară când puteai să emiţi pretenţii asupra unei bucăţi de pământ din partea de vest, prin simplul fapt că mergeai şi locuiai acolo şi îţi făceai acolo casa. Desigur că este şi metoda tradiţională de obţinere a unei bucăţi de pământ, cumpărând-o. Hristos a făcut ambele lucruri pentru a lua în posesie un popor care să fie al Lui: ne-a cumpărat, şi apoi a venit să locuiască în noi. “Voi nu sunteţi ai voştri. Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ.” (1 Corinteni 6:19-20) – aceasta este cumpărarea. “Voi sunteţi templul Duhului Sfânt … Voi nu sunteţi ai voştri” … “Dacă cineva n-are Duhul lui Hristos, el nu este al lui Hristos” (1 Corinteni 6:19; Romani 8:9) – aceasta este locuirea. El ne-a cumpărat cu sângele Lui, şi a venit să locuiască în noi prin Duhul Său. Dacă eşti creştin, nu mai eşti al tău. Îi aparţii lui Hristos.

Noi suntem locuiţi de Hristos, suntem sub stăpânirea lui Hristos, şi suntem în posesia lui Hristos.

Şi aici sunt comori la care să vă gândiţi şi de care să vă bucuraţi. Una din comorile principale la care se gândeşte Pavel pare să fie siguranţa absolută pe care ne-o dă adevărul acesta, chiar şi în faţa morţii. Hristos se îngrijeşte de ai Săi. El nu ne-a cumpărat ca să ne piardă. Ne-a cumpărat ca să ne facă ai Săi şi să ne păstreze.

În următoarele două puncte veţi putea vedea că Pavel este preocupat de lucrul acesta. Am spus că sunt cinci lucruri care ne diferenţiază de cei necredincioşi, şi un lucru care ne arată cum suntem asemenea lor. Haideţi să ne uităm la asemănare.

Creştinii se Aseamănă cu Restul Lumii prin Aceea că Trupurile Lor Rămân Muritoare

Versetul 10: “Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului …” Aşadar aceasta este asemănarea. Trupurile noastre rămân muritoare în veacul acesta, şi vom muri chiar dacă Hristos locuieşte în noi. Cu alte cuvinte, răscumpărarea are loc în etape. Iar răscumpărarea trupurilor noastre nu se petrece acum în veacul acesta. Aşteptăm, spune versetul 23, răscumpărarea trupurilor noastre. Trupurile voastre sunt ca şi moarte pentru că sunteţi parte a unei omeniri păcătoase şi căzute. În felul acesta suntem asemenea restului omenirii. Vom muri.

Dar acum mai sunt alte două lucruri care îi fac pe creştini să fie diferiţi faţă de necreştini şi care îndepărtează boldul mortalităţii noastre.

4. Duhul vostru este viu datorită neprihănirii şi prezenţei lui Hristos

Cea de-a patra diferenţă faţă de cei pământeşti este descrisă la finele versetului 10: “Dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.” Da, trupul este muritor şi sortit morţii. Dar sunt două lucruri care fac diferenţa pentru duhul nostru: darul neprihănirii şi prezenţa lui Hristos. Le vedeţi pe ambele în versetul 10: “Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.” Darul neprihănirii care a fost pecetluit la cruce obţine viaţa noastră, şi prezenţa lui Hristos în noi ne face parte de această viaţă astfel încât să o experimentăm acum şi pe vecie.

Nu trebuie să aşteptăm răscumpărarea trupurilor noastre ca să fim vii din punct de vedere spiritual. Neprihănirea este a noastră acum, şi Hristos este al nostru acum, şi ca urmare viaţa este a noastră acum. Să ştiţi adevărul acesta cu privire la voi înşivă, creştinilor. Să ştiţi că darul neprihănirii este baza vieţii voastre acum. Nu mai târziu. Acum. Voi sunteţi vii faţă de Dumnezeu în Hristos Isus (Romani 6:11). Şi nu puteţi muri niciodată. Desăvârşirea lui Hristos în locul tău şi prezenţa lui Hristos în inima ta te asigură pe vecie.

Şi astfel ne mai rămâne o ultimă diferenţă dintre cei care sunt creştini şi cei care sunt pământeşti.

1) Duhul locuieşte în voi;
2) Sunteţi sub stăpânirea Duhului;
3) Îi aparţineţi lui Hristos;
4) Duhul vostru este viu din cauza neprihănirii şi prezenţei lui Hristos; şi acum…

5. Trupurile voastre muritoare vor fi înviate

Dacă muriţi şi duhul vostru viu se separă de trupurile voastre muritoare pentru o vreme, acea separare nu va fi pe vecie. Versetul 11: “Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.”

Deci, chiar dacă răscumpărarea are loc în etape, etapele vor veni. Acesta este mesajul. Învierea voastră este la fel de sigură ca şi învierea lui Hristos deoarece Duhul care L-a înviat pe El din morţi locuieşte în voi. Dumnezeu nu a creat trupul ca să-l arunce. Şi Hristos nu a cumpărat trupul ca să-l arunce. Trupurile noastre sunt templul Duhului Sfânt, Duhul lui Hristos. Şi aşa cum Isus a înviat templul trupului Său în trei zile, El ne va învia şi pe noi şi va locui în noi pe vecie.

O creştinilor, să ştiţi ai cui sunteţi. Şi să cunoaşteţi comorile pe care le aveţi în El. Şi dacă sunteţi astăzi aici dar nu-L aveţi pe Hristos, veniţi la El şi credeţi în El. Încredeţi-vă în El. Primiţi-L pe El. Chemaţi-L pe El. El vă va mântui şi vă va face ai Lui.